COZIA – dragoste la prima vedere

Martie 2000. Călimăneşti. Vă mai amintiţi ? Orăşelul tinereţii noastre…

Ajuns la „facultate” în toamna lui 1999, aveam să cunosc o viaţă studenţească aparte… Colegiul Universitar de Geografia Activităţilor Turistice din Călimăneşti, secţie a Facultăţii de Geografie din Universitatea Bucureşti – pompos, nu ? Alta era însă realitatea acolo… În cei trei ani de colegiu am făcut şcoala vieţii cu adevărat, şi dacă nu am excelat în partea profesională, am compensat cu multe drumeţii, prieteni şi experienţe de viaţă, şi mi-am dezvoltat pasiunile ce mă omoară şi azi 🙂

Ţin minte ca azi fascinaţia acelui munte ce se ridica peste Olt ca un uriaş, pe care-l priveam de pe balcoanele de la „Socom” sau Vila Plaiul – primele noastre „cămine”… Nu au trecut decât câteva săptămâni şi am pornit să-l cucerim. Era prima expediţie din anul nostru – eu, Ionuţ Drincă, Marian Voicu şi Nicu Bădescu. Vremuri demult apuse… De atunci nu am poze, dar ţin minte că a fost o tură pe cinste. Muntele vrăjit, muntele nostru sfânt, Cozia, îşi dezvăluia prima oară tainele…

Read Full Post »

La Refugiul Coştila

Sâmbătă 9 februarie, ora 8.15: În gara Câmpina, ne urcăm – 5 oameni – în trenul care o aducea din Bucureşti pe Cristina. Pe drum, parlamentări, idei, analiza hărţilor şi a vremii, etc. etc… Renunţăm la Piatra Mare, fiind prea târzie ora plecării, iar Beni vine cu ideea salvatoare: Refugiul Coştila.

Coborâm deci la Buşteni, pentru a lua în piept aer curat şi în bocanci zăpada proaspătă aşternută în ultimele zile; culmea, numai acolo a fost soare şi cer senin toată ziua:

 

Read Full Post »

Palatul Mogoşoaia

Sâmbătă 2 februarie, pe o vreme însorită dar geroasă, am reuşit să ajung prima dată la Mogoşoaia. De mult îmi doream… Nu e nici greu: autobuzul 460 de la Laromet, sau maxi-taxi 508 de la Gara de Nord, sau în fine microbuzul de Buftea de la Piaţa Chibrit (cu care am mers noi: eu, Marius şi Ionela) te duc până în centrul satului, fie la indicatorul spre palat, fie mai departe la Primăria Mogoşoaia, în faţa căreia te întâmpină statuia marelui domnitor-martir:

                              Brâncoveanu a început să cumpere pământuri la Mogoşoaia când avea chiar vârsta mea, 27 de ani. Moşia era a văduvei boierului Mogoş (care era nobilul locului în secolul al XVII-lea, şi despre care s-a păstrat şi o frumoasă baladă populară, culeasă de Alecsandri – o puteţi citi aici). De la ea vine şi numele satului, care era deja atestat la 1598.

Read Full Post »

Primii ani de explorări…

… M-am hotărât să nu treacă un jurnal nou de drumeţie pe acest blog, fără să scriu şi un articol despre o excursie „de arhivă”, pentru că tot am strâns multe amintiri şi imagini. Deci, mă voi aşterne la împărtăşit „slove” şi „chipuri” din vremuri ce-au apus…

Am să-ncep cu cele mai vechi amintiri de drumeţie. Din păcate, primul articol va fi sărac în „chipuri”, pentru că ar trebui să le transpun de pe diapozitive vechi de familie şi nu am timp; poate altădată… cine ştie ?

Mi-aduc aminte cu drag de prima mea ieşire pe munte. Era în vara lui 1990, iar muntele era Kogayonul sfânt, Ceahlăul… aveam 10 ani 🙂

Read Full Post »

Un an de HoG

Iată că pe nesimţite am făcut la începutul lunii un an întreg la actualul loc de muncă…
Au fost şi bune au fost şi rele… le pot trece scurt în revistă:
La rele, faptul că trebuie să suport Bucureştiul mizerabil şi nesănătos, şi că stau la calculator mult prea mult timp… aş vrea să am şi eu un job fără lucru la calculator :((
LA bune, faptul că am realizat câte ceva, şi am făcut în general lucruri care-mi plăceau.
Trăgând linie, monotonă viaţă mai am…

Read Full Post »