La adresa aceasta se găseşte o listă cu nume de localităţi. E defapt decretul odios din 1964 prin care s-a şters memoria locurilor şi diversitatea toponimică a localităţilor din România.
Mulţi dintre români îşi pot găsi aici vechea denumire autentică a satului natal, care chiar dacă suna uneori nepotrivit, spunea ceva anume despre acel loc.
Un celebru exemplu este schimbarea denumirii unui sat din Banat, din Valea Boului în Păltinişul. Lăsând la o parte faptul că în zonă nici nu creşteau paltini, politrucii marxişti cărora le puţea tot ce suna mai ţărănesc şi mai autentic au şters de pe hartă un nume care vorbea despre continuitatea poporului român acolo timp de două milenii. Cum aşa ? Simplu: pe locul satului „Valea Boului” fusese atestată în antichitate aşezarea romană …”Caput Bubalis” !!!
În spatele acelor vechi denumiri, păstrate de secole, se ascundeau întregi poveşti. Azi, acele localităţi sunt depersonalizate, căci memoria li s-a şters printr-un simplu decret de tip stalinist, aflat şi azi în vigoare !
Avem datoria să ne recuperăm trecutul, cultura şi tradiţiile. Fără ele suntem NIMENI. Denumirea unei localităţi se poate schimba inclusiv printr-o iniţiativă a localnicilor care să ducă la un referendum local, ce este apoi automat avizat de parlament (cel care votează legile de schimbare a numelor de localităţi). Fiecare dintre noi poate face acest pas în satul sau oraşul său. SUCCES !
P.S. Şi credeţi-mă, dacă localitatea mea ar fi avut iniţial cel mai caraghios nume posibil, dar care spunea povestea întemeierii sale, eu m-aş fi luptat să declanşez revenirea la acel nume autentic ! Din fericire, de Câmpina nu s-au legat; oraşul îşi poartă numele de cel puţin 5 veacuri 🙂
Mădălin Focşa 
Informatia este extrem de utila.
Madalin, stii cumva si care este decretul prin care s-au schimbat numele de localitati din Dobrogea dupa preluarea ei de catre Romania ca o consecinta a razboiului de independenta?
Scrie-mi despre aceasta
A.S.
nustiu pe dinafara, cauta pe net si poate vei avea noroc, eu si pe acesta tot asa l-am gasit
Stii ca satul Pietrisul (fostul Vrajitoarea) de langa Poiana Campina purta numele dupa o vrajitoare adevarata care avea casa acolo; bunica a prins-o in tinerete.
Foarte tare, stiam de Vrajitoarea dar nu am stiut povestea numelui 🙂 O sa-l intreb pe Cristi, dascalul de la biserica, el e de-acolo, poate a auzit de faza
Gasesti aici
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame
repertoriul legislativ al Camerei deputatilor, cu legi incepand din 1867!
Poate ai noroc…
Mult succes!
In Dobrogea, daca nu ma insel, nu s-au schimbat deodata ci treptat.
Păi au fost şi alte legi/decrete de schimbare de nume pt localităţile dobrogene, din 1878 până în 1965. Acolo au trebuit românizate numele. Nu ştiu cât de mult s-au căutat denumirile pe care le foloseau românii localnici pentru localităţi, sau s-a apelat la specialişti în toponimie care au pus noile nume din birou. Cert e că nu au fost nici pe departe nişte schimbări grosolane şi regretabile ca acelea care aveau să fie făcute în perioada comunistă. Plus că multe dintre nume au rămas aşa cum erau. De pildă actuala Vama Veche, un sat de pescari lipoveni care la origine fusese o aşezare de găgăuzi, şi-a păstrat vechiul nume găgăuz de Ilanlâc până în anii ’30. Culmea e că în 1965 comuniştii au schimbat atâtea dar au uitat de Vama Veche şi au lăsat-o aşa, deşi după 1940 vama nu mai era „veche”, că revenise acolo şi era cât se poate de actuală !
O iniţiativă binevenită, camarade! Pe lângă Râmnic mai toate localităţile au denumirile schimbate. De exemplu, satul Dărâmaţi a devenit Oreavu, Bălţaţi – Valea Râmnicului, Obidiţi – Râmnicelu, Jideni – Podgoria ş.a. Edilii acestor comune ar trebui să iniţieze referendum pentru revenirea la vechile denumiri. Într-un punct nu sunt de acord cu tine – „dacă localitatea mea ar fi avut iniţial cel mai caraghios nume posibil, dar care spunea povestea întemeierii sale, eu m-aş fi luptat să declanşez revenirea la acel nume autentic „. În judeţul Buzău există o localitate care odinioară se numea „Pizdita”. Ei, ce mai zici? Ai mai lupta pentru redobândirea vechii denumiri?
DA ! Vine de la ceva, spune povestea satului. Ar trebui sa ne obisnuim sa trecem peste aceste inhibitii. Se mai rade, se mai glumeste, asta e viata. Cum crezi ca a fost cu aceste denumiri pastrate pana in 1965 atatea secole ? Si n-a murit nimeni !
Multumesc Parvu Florin. Si celorlalti fosti si viitori cititori receptivi ai intrebarii mele. Sa fim sanatosi si sa avem bafta!
Interesant e ca vechile nume totusi au razbatut. Ma uit la mine la Teleorman, si chiar si in ziua de azi se vorbeste in mod curent despre anumite localitati utilizand numele veci
– De unde esti ma?
– De la Teleromanu.
– hmm..Teleormanu..??
– Din Pielea!
– Pai zi bah asa de la Pielea !
🙂
Asta ca sa ne lamurim.
Multe ar fi bine sa fie restituite, ca aia batranii nu de prosti le-au numit cul le-au numit.
si inca o chestie ..apropos de „Futesti”, „Pizdita” etc.
Iata cateva nume de localitati din Germania – unele localitati destul de mari.
Himmelreich – Regatul Cerului
Katzenhirn – Creier de pisica
Affendorf- Satul Maimutelor
Plod – Idiot/Prost
Regenmantel – Manta de Ploaie
Fucking – asta e in Austria
Oamenii astia nu au nici o greata. 😉
Multumesc pentru comentariul sensibil de azi…si pentru atitudinea cavalereasca.
Cu bine
[…] Nici măcar de numele satului nu s-au putut abţine să nu se atingă, el fiind schimbat prin decretul aberant din 1964 în …Valea Cricovului (!), deşi Cricovul trece prin multe alte localităţi, iar satul […]
A fost schimbata chiar si denumirea unui oras, din Sighet in „Sighetu Marmatiei” – au trecut 22 ani de la momentul 1989 si NIMENI de acolo nu a cerut revenirea la numele traditional de „Sighet” !!! Rusine, sigheteni !