Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Atitudine civică’ Category

În anul ce s-a scurs de când am scris ultima dată pe blog, s-au schimbat multe în viața mea (de unde și jocul de cuvinte din titlu).

Revin azi pe blog, prin urmare din Brașov – noua mea casă, cu același subiect ca cel de acum un an: Marșul pentru Viață ! E o acțiune civică de conștientizare a faptului că, în fond, suntem cetățenii unui stat în care cel mai urât tip de crimă este legalizat: avortul. Ori, nu putem sta nepăsători când e legal să ucizi o formă de viață umană care chiar nu se poate apăra. Măcar nou-născuții au o armă în fața unei tentative de crimă: inocența lor specifică, ce sensibilizează. Ne-născuții nu o au nici pe aceasta, pentru că nu îi vedem direct, și astfel ne adormim conștiința.

Evenimentul este legat firesc, în fiecare an, de sărbătoarea Bunei Vestiri (25 martie), când pomenim întruparea Mântuitorului în Fecioara Maria, cu 9 luni înainte de Crăciun – moment echivalent concepției umane, startului vieții.

Anul acesta și aici la Brașov se mișcă lucrurile mai bine (ca în toate marile orașe dealtfel). ”Marșul pentru viață” va avea loc sâmbătă 22 Martie. Iată afișul evenimentului:

Marsul pentru Viata

Organizatorii marșului din Brașov sunt Asociaţia Pro Vita Christiana “Sfânta Ecaterina și noii mei prieteni de la A.S.C.O.R. – filiala Brașov.

Vor mai fi și alte evenimente conexe, cum ar fi o conferință susținută de un  profesor american în chirurgie. Mai multe detalii puteți citi aici

Vă așteptăm sâmbătă pe străzile Brașovului, pe toți cei care sunteți conștienți că avortul este o crimă, dar deopotrivă și pe cei care încă nu realizați acest lucru, pentru că niciodată nu este prea târziu !

Anunțuri

Read Full Post »

http://www.comunicatedepresa.ro/asociatia-pro-vita/asuma-ajuta-adopta-vino-la-marsul-pentru-viata-in-27-de-localitati

Read Full Post »

Read Full Post »

La adresa aceasta se găseşte o listă cu nume de localităţi. E defapt decretul odios din 1964 prin care s-a şters memoria locurilor şi diversitatea toponimică a localităţilor din România.

Mulţi dintre români îşi pot găsi aici vechea denumire autentică a satului natal, care chiar dacă suna uneori nepotrivit, spunea ceva anume despre acel loc.

Un celebru exemplu este schimbarea denumirii unui sat din Banat, din Valea Boului în Păltinişul. Lăsând la o parte faptul că în zonă nici nu creşteau paltini, politrucii marxişti cărora le puţea tot ce suna mai ţărănesc şi mai autentic au şters de pe hartă un nume care vorbea despre continuitatea poporului român acolo timp de două milenii. Cum aşa ? Simplu: pe locul satului „Valea Boului” fusese atestată în antichitate aşezarea romană …”Caput Bubalis” !!!

În spatele acelor vechi denumiri, păstrate de secole, se ascundeau întregi poveşti. Azi, acele localităţi sunt depersonalizate, căci memoria li s-a şters printr-un simplu decret de tip stalinist, aflat şi azi în vigoare !

Avem datoria să ne recuperăm trecutul, cultura şi tradiţiile. Fără ele suntem NIMENI. Denumirea unei localităţi se poate schimba inclusiv printr-o iniţiativă a localnicilor care să ducă la un referendum local, ce este apoi automat avizat de parlament (cel care votează legile de schimbare a numelor de localităţi). Fiecare dintre noi poate face acest pas în satul sau oraşul său. SUCCES !

P.S. Şi credeţi-mă, dacă localitatea mea ar fi avut iniţial cel mai caraghios nume posibil, dar care spunea povestea întemeierii sale, eu m-aş fi luptat să declanşez revenirea la acel nume autentic ! Din fericire, de Câmpina nu s-au legat; oraşul îşi poartă numele de cel puţin 5 veacuri 🙂

Read Full Post »

Să ne amintim ! Neuitarea ne dă demnitate ! Un film scurt şi la obiect despre Adevăr:

De ce spun că Revoluţia continuă şi azi ? Pentru că mai avem de îndeplinit acele puncte 3 şi 4 evocate la finalul filmului de mai sus. Şi aş îndrăzni să adaug un al 5-lea, fără de care Revoluţia nu poate fi completă: Anularea tuturor efectelor regimului comunist.

Adică revenirea la noi înşine, anularea a ceea ce ne-a fost impus cu sila de o putere străină (URSS): însăşi fiinţa statului român actual. Stat care a fost abuziv înfiinţat la 30 decembrie 1947, şi care, sub o formă sau alta, a ajuns până la noi.
Dar, pentru a putea obţine şi acest din urmă punct, vor trebui refăcute mentalităţile, va trebui luptat şi lămurit multe creiere spălate şi îndoctrinate de minciunile comuniste propagate în ultimii 65 ani…

Azi, încă avem şansa ca „legătura” Neamului Românesc cu ultimul său stat liber şi just, de dinainte de comunism, să trăiască, să fie printre noi. A avut nemăsurată răbdare, însă – vai ! – nu ne va putea aştepta la nesfârşit… La anul împlineşte 90 ani ! Iar în ziua când îl vom plânge la catafalc fără să fi îndeplinit toate aceste 5 puncte, va fi vai şi amar de soarta noastră, români !

Read Full Post »

E o intrebare retorica, pe care mi-o pun la tot pasul, de ani de zile, caci mereu apar obstacole care ma fac sa ma gandesc la originea lor blestemata, aflata in framantarile istoriei. Sa raman deocamdata, la cea mai recenta situatie.
Faptele: eu, ca roman, am dorit anul acesta sa pot sarbatori Marea Unire, intr-unul din centrele istorice care au contribuit la realizarea ei, in 1918. Pan-aici nimic dificil. Gandurile si planurile nu le poate cenzura nimeni in Romania anului 2010, slava Domnului.
Anul asta alesesem Chisinaul, din mai multe motive. Si m-am pomenit aseara pe strazile Capitalei, intorcandu-ma infrigurat acasa dupa o zi obositoare, ca imi venea in minte gandul asta:
Daca nu ar fi fost tatuca Stalin, comunismul si razboiul cu toate relele sale, atunci, pe vremea bunicilor, eu astazi nu as fi fost obligat sa ma scol dimineata, sa sun la telefonul Directiei Pasapoarte Prahova, sa dau apoi fuga la gara, sa aflu ca tocmai plecase un tren spre Ploiesti, sa merg apoi in statia de maxi-taxi, sa iau de acolo microbuzul pentru a ajunge cat mai repede la Ploiesti, sa merg cu RATP-ul intreband pasagerii unde trebuie sa cobor pt Trezorerie, sa-mi usurez acolo portofelul de 132 lei, apoi sa dau fuga la CEC, unde sa mai platesc inca 84 lei, si cu chitantele respective sa merg, prin ploaie, pe jos, pana la Politia Judeteana, unde sa-mi depun actele si sa fac poza pentru un amarat de pasaport temporar, care e valabil doar 1 an de zile, si care e singurul act ce-mi poate da dreptul sa trec Prutul. Desi exista in tara asta rauri mult mai mari pe care le treci fara sa scoti mana din buzunar…
Ajuns aseara inapoi in Bucuresti, cu actul fericirii in haina, ma gandeam deci, invariabil, la niste dictatori odiosi care au murit demult, cand poate nici parintii nostri nu erau nascuti, si din cauza carora exista azi starea asta de fapt, care ne pune aiurea pe drumuri. Din pamantul in care zac, ei ne scot inca bani din buzunare, ne dicteaza timpul sau ne calauzesc drumurile si noua, celor care doar am auzit despre ei din carti sau filme. Cum vi se pare ?
Iar cel mai si cel mai grav e gandul ca si copiii sau nepotii nostri vor trai sub urmarile faptelor acelor ticalosi si a celor care i-au slujit…

Read Full Post »

Ce nu înţeleg mulţi despre Roşia Montană

Pe multă lume care vrea să „salveze” Roşia Montană, o preocupă ALTERNATIVELE la proiectul minier ! Eu deja m-am săturat că nu se vede problema principală, care este cu totul alta. (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »