Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Geografie’ Category

Podul lui Raşcu şi împrejurimile

Am descoperit recent un loc cu rezonanţe istorice despre care există multe confuzii. Cine nu a auzit de viteazul Ioan-Vodă cel Cumplit şi de faptele sale de arme ? Vă amintiţi, e vorba de ultimul voievod moldovean care a opus rezistenţă armată Porţii Otomane, aproape cu propriile mijloace, fără să fi fost luat sub aripa unei mari puteri, ba mai mult, fără susţinerea unora din marii boieri.

Dacă vă mai amintiţi din cărţile de istorie şi din legende, Ioan-vodă era celebru prin forţa sa fizică neobişnuită (au rămas în cronici scena tragerii la deal a unui tun într-o bătălie, sau scena frângerii copitelor de cai în palme, pentru a-şi distra bravii oşteni în clipele de răgaz). Dar mai ales, era impresionantă moartea sa martirică, cu scena în care turcii i-au sfârtecat apoi trupul, tras în patru zări de patru cămile... (mai mult…)

Read Full Post »

ŞABA – colonia elveţiană de la Limanul Nistrului

Una din cele mai insolite comunităţi care au existat în Basarabia este cea din satul Şaba, aflat imediat la sud de oraşul Cetatea Albă, pe malul apusean al Limanului Nistrului.

Ceea ce a făcut unică Şaba a fost colonizarea aici, începând cu 1822, a unor familii de viticultori de tradiţie, veniţi nici mai mult nici mai puţin …de pe malurile nordice ale lacului Geneva, din cantonul elveţian Vaude (zona Lausanne) – în imaginea de sus, localitatea Vevey, de unde se pare că au pornit cei mai mulţi colonişti. (mai mult…)

Read Full Post »

Azi, oraşul RENI – singurul centru urban din Bugeac în care românii sunt principala comunitate; detalii aici.

Imagini din Renii actuali: gara, monumentul eroilor români şi biserica

P.S. Nici nu ştiam că în Reni încă mai există o statuie a lui Lenin ! Abia azi, 30 iunie 2010, aflu cum a fost distrusă ieri, la 70 ani de la ocuparea Basarabiei de către sovietici: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3325

Read Full Post »

BARTA

Pentru saptamana ce a trecut, as vrea sa scriu despre un alt sat romanesc de pe malurile lacurilor dunarene. Populatia veche a Basarabiei (Bugeacului) a rezistat mai ales pe malul Dunarii si al lacurilor de la nordul fluviului. Si azi o gasim tot acolo. E dovada clara ca era aici dintotdeauna. Cei care au venit apoi, au colonizat stepa arida a Bugeacului, acolo unde oricum nu prea erau asezari. Este si cazul satului Barta, aflat pe malul apusean al lacului Ialpug.

Vorbisem intr-un episod anterior despre un alt sat pur romanesc de pe malul Ialpugului – Babele. Ei bine, exact peste lac, la nici 6km in linie dreapta, gasim Barta, localitate cu peste 2000 locuitori, in mare majoritate romani. Este unul din cele mai vechi sate din zona, atestarea lui documentara fiind din anul 1645, cand se afla sub ocupatie otomana. Numele satului provine, conform traditiei, de la cuvantul „barda” (secure de lupta, des folosita in Evul Mediu moldovenesc) – obiect care se regaseste din vechime si pe sigiliul/stema localitatii.

(mai mult…)

Read Full Post »

Săptămâna aceasta, puţină geografie: LIMANELE BUGEACULUI

Pe malul Mării Negre, între gurile de vărsare ale Dunării şi Nistrului, se găseşte o plajă întinsă, dreaptă şi foarte puţin cunoscută la noi, deşi a aparţinut României între 1918 şi 1944. Are peste 90 km lungime şi e formată în cea mai mare parte de un cordon litoral de nisip, modelat de-a lungul vremii de curenţii Mării Negre. Aceştia l-au creat din aluviunile aduse de râurile Basarabiei: Nistrul, Alcalia, Hagiderul, Sărăria, Sărata şi Cogâlnicul (enumerate de la est la vest).

Limanele Bugeacului (imagine din satelit)

În afara fluviului Nistru, care are un debit mediu de peste 300 m³/s, celelalte râuri de mai sus sunt temporare, trecând prin stepa aridă a Bugeacului, şi seacă vara pe anumite segmente. Ele se varsă în Marea Neagră prin intermediul unor limane maritime, cu apă sărată (doar marele liman al Nistrului are apa mai dulce, datorită aportului important al apelor fluviului). (mai mult…)

Read Full Post »

Astăzi, de Ziua Eroilor, nu puteam să  nu fac referire la locurile din Bugeac unde sunt înmormântaţi eroi români. Redau deci, mai jos, un fragment dintr-un articol de pe site-ul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor.

CIMITIRELE EROILOR DIN ORAŞUL ISMAIL

În perioada interbelică în acest oraş se găseau două cimitire de onoare, câte unul pentru fiecare din cele două conflagraţii mondiale, în care au fost înhumaţi în total 89 militari români (19 în Primul Război Mondial şi 70 în Al Doilea Război Mondial).

Cimitirul eroilor „Regele Ferdinand“ din Primul Război Mondial : A fost amenajat de către Societatea „Cultul Eroilor“ şi inaugurat la data de 29 mai 1930. Era situat pe un platou de pe malul Dunării, în colţul cimitirului mare al oraşului. Pe o suprafaţă de 1.250 m. p. au fost amenajate patru parcele cu morminte individuale în care au fost înhumaţi 120 eroi identificaţi, de diferite naţionalităţi: 19 români (16 identificaţi, 3 neidentificaţi), 98 ruşi (57 id., 41 neid.), 2 austrieci (id.) şi 1 polonez ( id.). În centrul cimitirului a fost construit un monument-criptă (vezi foto), în care au fost aşezaţi 511 eroi neidentificaţi. Monumentul a fost realizat de către firma Felice Ruta din Tulcea. Militarii români înhumaţi aici aparţineau regimentelor 4, 23, 33, 35 şi 38 Infanterie, respectiv 4 Artilerie.

Cimitirul eroilor din Al Doilea Război Mondial: Cimitir amenajat în cursul celui de-al doilea război mondial, în acelaşi cimitir al oraşului, de lângă Mânăstirea Cetatea. Cuprindea mormintele individuale a 70 ostaşi români identificaţi.

Textul şi fotografia sunt publicate prin amabilitatea ONCE

P.S. Actualmente, nici nu mi-am putut da seama dacă cimitirele mai există, pentru că din imaginile de pe satelit, pe malul Dunării în apropiere de mânăstirea Cetatea nu se vede nici un cimitir…

Editare 2011:   Locul cimitirelor, cu detalii şi poze actuale

Read Full Post »

În episodul de azi, satul HAGI-CURDA

Ca în jurul tuturor apelor din Bugeac, şi pe malul lacului Chitai găsim aşezări vechi româneşti, de ţărani moldoveni. Şi acest sat îşi trage originile din vremurile Principatului Moldovei, când se numea Frumuşica. A răzbătut însă până la noi denumirea pusă de tătarii care au venit şi au stat pe aici multă vreme… Dar au plecat şi ei; numele de azi oficial al satului este (încă din 1947) …Kamîşovca !

(mai mult…)

Read Full Post »

« Newer Posts - Older Posts »