Feeds:
Articole
Comentarii

Un loc pe săptămână – azi, BOLGRAD

Imi ramasese din tot Bugeacul, un oras mai mare despre care n-am scris. E vorba de capitala bulgarilor basarabeni, BOLGRAD.

Din cauza lipsei timpului in aceste zile, am sa va trimit, pe cei care sunteti interesati, la articolul din wikipedia, care da cateva informatii foarte interesante: http://ro.wikipedia.org/wiki/Bolgrad.

Pentru cei ce nu au rabdarea de a citi (desi articolul e captivant), am sa punctez cateva idei care merita retinute (nu numai din articolul respectiv): Citește în continuare »

Anunțuri

În loc de episodul săptămânal dedicat „Operaţiunii Basarabia 2010”, vă ofer – pentru săptămâna ce a trecut, şi în care am comemorat începutul tragicelor evenimente din vara lui 1940 – un alt fel de articol.

Vinovaţii pentru tragedia Basarabiei, dar şi pentru tragedia morală a României de azi, trebuie numiţi şi cunoscuţi, pentru că, aşa cum bine spunea un istoric militar patriot, CEI MAI MARI DUŞMANI DINTOTDEAUNA AI ROMÂNILOR, AU FOST… ROMÂNII.

LISTA RUŞINII: cei 20 trădători care în Consiliul de Coroană din noaptea de 27 spre 28 iunie 1940, AU ACCEPTAT prin vot ultimatumul sovietic şi au decis RETRAGEREA fără nici un foc de armă a Armatei Române din Basarabia, Bucovina de Nord şi Herţa: Citește în continuare »

Podul lui Raşcu şi împrejurimile

Am descoperit recent un loc cu rezonanţe istorice despre care există multe confuzii. Cine nu a auzit de viteazul Ioan-Vodă cel Cumplit şi de faptele sale de arme ? Vă amintiţi, e vorba de ultimul voievod moldovean care a opus rezistenţă armată Porţii Otomane, aproape cu propriile mijloace, fără să fi fost luat sub aripa unei mari puteri, ba mai mult, fără susţinerea unora din marii boieri.

Dacă vă mai amintiţi din cărţile de istorie şi din legende, Ioan-vodă era celebru prin forţa sa fizică neobişnuită (au rămas în cronici scena tragerii la deal a unui tun într-o bătălie, sau scena frângerii copitelor de cai în palme, pentru a-şi distra bravii oşteni în clipele de răgaz). Dar mai ales, era impresionantă moartea sa martirică, cu scena în care turcii i-au sfârtecat apoi trupul, tras în patru zări de patru cămile... Citește în continuare »

ŞABA – colonia elveţiană de la Limanul Nistrului

Una din cele mai insolite comunităţi care au existat în Basarabia este cea din satul Şaba, aflat imediat la sud de oraşul Cetatea Albă, pe malul apusean al Limanului Nistrului.

Ceea ce a făcut unică Şaba a fost colonizarea aici, începând cu 1822, a unor familii de viticultori de tradiţie, veniţi nici mai mult nici mai puţin …de pe malurile nordice ale lacului Geneva, din cantonul elveţian Vaude (zona Lausanne) – în imaginea de sus, localitatea Vevey, de unde se pare că au pornit cei mai mulţi colonişti. Citește în continuare »

Azi, oraşul RENI – singurul centru urban din Bugeac în care românii sunt principala comunitate; detalii aici.

Imagini din Renii actuali: gara, monumentul eroilor români şi biserica

P.S. Nici nu ştiam că în Reni încă mai există o statuie a lui Lenin ! Abia azi, 30 iunie 2010, aflu cum a fost distrusă ieri, la 70 ani de la ocuparea Basarabiei de către sovietici: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3325

BARTA

Pentru saptamana ce a trecut, as vrea sa scriu despre un alt sat romanesc de pe malurile lacurilor dunarene. Populatia veche a Basarabiei (Bugeacului) a rezistat mai ales pe malul Dunarii si al lacurilor de la nordul fluviului. Si azi o gasim tot acolo. E dovada clara ca era aici dintotdeauna. Cei care au venit apoi, au colonizat stepa arida a Bugeacului, acolo unde oricum nu prea erau asezari. Este si cazul satului Barta, aflat pe malul apusean al lacului Ialpug.

Vorbisem intr-un episod anterior despre un alt sat pur romanesc de pe malul Ialpugului – Babele. Ei bine, exact peste lac, la nici 6km in linie dreapta, gasim Barta, localitate cu peste 2000 locuitori, in mare majoritate romani. Este unul din cele mai vechi sate din zona, atestarea lui documentara fiind din anul 1645, cand se afla sub ocupatie otomana. Numele satului provine, conform traditiei, de la cuvantul „barda” (secure de lupta, des folosita in Evul Mediu moldovenesc) – obiect care se regaseste din vechime si pe sigiliul/stema localitatii.

Citește în continuare »

Săptămâna aceasta, puţină geografie: LIMANELE BUGEACULUI

Pe malul Mării Negre, între gurile de vărsare ale Dunării şi Nistrului, se găseşte o plajă întinsă, dreaptă şi foarte puţin cunoscută la noi, deşi a aparţinut României între 1918 şi 1944. Are peste 90 km lungime şi e formată în cea mai mare parte de un cordon litoral de nisip, modelat de-a lungul vremii de curenţii Mării Negre. Aceştia l-au creat din aluviunile aduse de râurile Basarabiei: Nistrul, Alcalia, Hagiderul, Sărăria, Sărata şi Cogâlnicul (enumerate de la est la vest).

Limanele Bugeacului (imagine din satelit)

În afara fluviului Nistru, care are un debit mediu de peste 300 m³/s, celelalte râuri de mai sus sunt temporare, trecând prin stepa aridă a Bugeacului, şi seacă vara pe anumite segmente. Ele se varsă în Marea Neagră prin intermediul unor limane maritime, cu apă sărată (doar marele liman al Nistrului are apa mai dulce, datorită aportului important al apelor fluviului). Citește în continuare »