Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘Bugeac’

PLAHTEEVCA

Am tot scris despre diferitele comunitati etnice ale Bugeacului, fie ele istorice sau actuale. Nu pot sa trec cu vederea totusi, faptul ca azi regiunea este ocupata de Ucraina, care a mostenit-o gratuit de la URSS, si sa nu prezint si o comunitate reprezentativa ucraineana.

(mai mult…)

Reclame

Read Full Post »

Zilele acestea toata lumea vrea sa evadeze la mare. Litoralul romanesc  actual inca atrage pe bucuresteanul slab informat despre alte zari ale Marii Negre, poate mai frumoase si mai putin umblate (si nu ma gandesc neaparat la Balcic, marea mea iubire). In ultimii ani sunt tot mai la moda plajele mai retrase, de genul Corbu sau Vadu… Dar multi se plang ca acolo orice localitate si sursa de apa e relativ departe, si trebuie sa ia cu ei tot ce le trebuie. De asta, multa lume se gandeste tot la cunoscutele Vama Veche si 2 Mai, luate cu asalt mai ales in vremea festivalurilor. (mai mult…)

Read Full Post »

Stema germanilor basarabeni

Odinioară, inima Bugeacului bătea nemţeşte

Dacă privim o hartă etnică a Basarabiei istorice, vom vedea că aşezările băştinaşilor români se întind ca un brâu la sud, între Dunăre şi valul de pământ zis „al lui Traian”, care uneşte marginile de nord ale limanelor. Dincolo de val, e stepa Bugeacului. Rar populată în Evul Mediu, ea a fost terenul ideal de aşezare a Tătarilor Nogai, cam la un veac după marele dezastru economic şi geo-politic medieval românesc – cucerirea de către turci a Cetăţii Albe şi Chiliei.

Cerul Bugeacului

Nogaii erau semi-nomazi, ducându-şi viaţa în taberele lor numite „câşle”. Arealul lor era în principal între cele două valuri de pământ dintre Prut şi Nistru (zise „ale lui Traian”). La nord, rămăseseră moldovenii din codrii Tigheciului şi ai Lăpuşnei, iar la sud, moldovenii şi muntenii din preajma limanelor şi de pe malurile Dunării. Astfel că arealul locuit de băştinaşi a fost întrerupt în stepa Bugeacului, încă de-acum 4 veacuri. (mai mult…)

Read Full Post »

Pentru ca nu am mai avut timp sa scriu articolul de saptamana trecuta, in contul lui voi vorbi in randurile urmatoare despre disparitia unui Om…

Azi am primit trista veste, si inca nu-mi vine sa cred ca s-a putut intampla. Vestile circula greu prin Bugeacul instrainat, astfel ca am aflat cu intarziere de o jumatate de an despre moartea arheologului roman VALERIU COJOCARU, originar din imprejurimile Renilor si una din personalitatile care au facut cele mai concrete si pozitive lucruri pentru romanii din zona, pentru promovarea imaginii sudului Basarabiei…

Am sa ma refer, din lipsa de informatie si timp, doar la legaturile personale cu dansul, care au fostfirave si nu s-au putut implini cum mi-as fi dorit… Cine s-ar fi gandit ca moartea urma sa le opreasca ? (mai mult…)

Read Full Post »

Azi, oraşul RENI – singurul centru urban din Bugeac în care românii sunt principala comunitate; detalii aici.

Imagini din Renii actuali: gara, monumentul eroilor români şi biserica

P.S. Nici nu ştiam că în Reni încă mai există o statuie a lui Lenin ! Abia azi, 30 iunie 2010, aflu cum a fost distrusă ieri, la 70 ani de la ocuparea Basarabiei de către sovietici: http://hotnews.md/articles/view.hot?id=3325

Read Full Post »

BARTA

Pentru saptamana ce a trecut, as vrea sa scriu despre un alt sat romanesc de pe malurile lacurilor dunarene. Populatia veche a Basarabiei (Bugeacului) a rezistat mai ales pe malul Dunarii si al lacurilor de la nordul fluviului. Si azi o gasim tot acolo. E dovada clara ca era aici dintotdeauna. Cei care au venit apoi, au colonizat stepa arida a Bugeacului, acolo unde oricum nu prea erau asezari. Este si cazul satului Barta, aflat pe malul apusean al lacului Ialpug.

Vorbisem intr-un episod anterior despre un alt sat pur romanesc de pe malul Ialpugului – Babele. Ei bine, exact peste lac, la nici 6km in linie dreapta, gasim Barta, localitate cu peste 2000 locuitori, in mare majoritate romani. Este unul din cele mai vechi sate din zona, atestarea lui documentara fiind din anul 1645, cand se afla sub ocupatie otomana. Numele satului provine, conform traditiei, de la cuvantul „barda” (secure de lupta, des folosita in Evul Mediu moldovenesc) – obiect care se regaseste din vechime si pe sigiliul/stema localitatii.

(mai mult…)

Read Full Post »

Săptămâna aceasta, puţină geografie: LIMANELE BUGEACULUI

Pe malul Mării Negre, între gurile de vărsare ale Dunării şi Nistrului, se găseşte o plajă întinsă, dreaptă şi foarte puţin cunoscută la noi, deşi a aparţinut României între 1918 şi 1944. Are peste 90 km lungime şi e formată în cea mai mare parte de un cordon litoral de nisip, modelat de-a lungul vremii de curenţii Mării Negre. Aceştia l-au creat din aluviunile aduse de râurile Basarabiei: Nistrul, Alcalia, Hagiderul, Sărăria, Sărata şi Cogâlnicul (enumerate de la est la vest).

Limanele Bugeacului (imagine din satelit)

În afara fluviului Nistru, care are un debit mediu de peste 300 m³/s, celelalte râuri de mai sus sunt temporare, trecând prin stepa aridă a Bugeacului, şi seacă vara pe anumite segmente. Ele se varsă în Marea Neagră prin intermediul unor limane maritime, cu apă sărată (doar marele liman al Nistrului are apa mai dulce, datorită aportului important al apelor fluviului). (mai mult…)

Read Full Post »

Older Posts »